Deviz pentru fațadă: reparații și zugrăveli exterioare

Beneficiarul cere „doar o împrospătare” a fațadei. Din curte, suprafața pare decolorată, iar ofertantul înmulțește lățimea cu înălțimea și trimite un preț pe metru pătrat pentru amorsă și două straturi de vopsea.

După montarea schelei se văd lucruri care nu puteau fi confirmate de la sol:

• tencuială care sună a gol;
• fisuri în jurul golurilor;
• vopsea veche care se desprinde în foi;
• alge pe fațada umbrită;
• săruri și urme de umezeală la soclu;
• glafuri fără picurător funcțional;
• rosturi degradate lângă tâmplărie;
• cabluri, aparate și burlane care împiedică lucrul;
• porțiuni reparate anterior cu materiale diferite.

Devizul de „două mâini de lavabilă de exterior” nu mai acoperă lucrarea. Problema nu este că executantul nu a ghicit fiecare defect. Problema este că oferta nu a separat ce era observat, ce era doar presupus și cum se aprobă cantitățile constatate după montarea accesului.

În Documentorium poți porni direct de la Devizul Construcții: descrii fațadele și limitele inspecției, apoi treci schela, protecțiile, pregătirea suportului și finisajele ca articole distincte. Dacă beneficiarul trebuie să aleagă între variante, folosește mai întâi Oferta Construcții, iar după acceptare transferă lucrările convenite într-o comandă de lucru. Ghidul despre devizul pe capitole te ajută să păstrezi documentul clar fără să ascunzi costurile importante.

Fațada nu se ofertează doar după suprafața de vopsit

În preț intră cel puțin șase categorii de cost:

1. acces și organizare de șantier;
2. protecții și siguranță;
3. curățarea și diagnosticarea suportului;
4. reparațiile locale;
5. sistemul de finisare;
6. detaliile, vremea și recepția.

Pe aceeași clădire poți avea beton, tencuială minerală, termosistem, cărămidă aparentă, mozaic la soclu și straturi vechi de vopsea care se comportă diferit. Un singur preț pe m² poate rămâne în deviz numai dacă spui exact pentru ce operațiuni și pentru ce tip de suport este valabil.

Ca să vezi când reperul pe m² poate deveni un preț pe care îl poți susține în contract, citește când devizul pe metru pătrat te ajută și când te bagă în pierdere.

Începe cu o inspecție pe zone și notează-i limitele

La vizita inițială, fă un plan simplu cu fațadele și punctele cardinale. Numerotează zonele: F1 nord, F2 est, soclu S1, atic A1 și așa mai departe. Pentru pregătirea vizitei, folosește și lista de verificare pentru oferta fără surprize.

Deschide Procesul-verbal Construcții – recepție, predare sau constatare și folosește-l ca raport pentru vizita inițială. În câmpul „Constatări” notează:

• adresa, tipul și regimul clădirii;
• suprafețele accesibile vizual;
• suporturile aparente;
• finisajele și reparațiile existente;
• fisurile, exfolierile, umflăturile și petele;
• zonele cu umezeală, alge sau săruri;
• degradările la soclu;
• starea rosturilor și racordurilor;
• glafurile, solbancurile, cornișele și muchiile;
• burlanele, cablurile, corpurile de iluminat și aparatele montate;
• balcoanele, copertinele și obstacolele;
• accesul public și vecinătățile;
• vegetația, autoturismele și bunurile care trebuie protejate;
• posibilitatea de ancorare și rezemare a schelei;
• restricțiile de program, zgomot, praf și acces;
• probele care nu pot fi făcute de la sol.

În „Recomandări” scrie ce trebuie verificat după montarea schelei, iar în „Riscuri / neconformități” trece zonele inaccesibile, fisurile suspecte și sursele de umezeală care trebuie lămurite înainte de vopsire. Astfel, constatarea inițială rămâne legată de deviz și nu se pierde într-un schimb de mesaje.

Scrie explicit limita inspecției:

Constatarea inițială a fost realizată de la sol și din punctele accesibile.
Întinderea desprinderilor și starea detaliilor aflate la înălțime se verifică
după asigurarea accesului. Cantitățile de reparații sunt provizorii până la
releveul făcut de pe schelă sau platformă.

Această propoziție nu justifică orice cost suplimentar. Devizul trebuie să includă prețurile unitare și mecanismul de măsurare.

Stabilește dacă lucrarea este reparație, schimbare de aspect sau intervenție mai amplă

Legea nr. 50/1991 enumeră la art. 11, printre lucrările care se pot executa fără autorizație în condițiile acelui articol, reparațiile la tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, placaje și alte finisaje exterioare, dacă nu se modifică elementele de fațadă și culorile clădirii. Excepția nu înseamnă că orice intervenție pe fațadă poate fi executată fără alte verificări, acorduri sau avize aplicabile situației concrete.

Dacă imobilul este monument, se află într-o zonă protejată ori are pictură sau ornamente cu valoare culturală, lucrarea nu mai poate fi tratată ca o zugrăveală obișnuită. Ghidul despre ofertarea restaurării fațadelor pictate și a profilelor decorative explică verificarea regimului, competențelor, investigațiilor și avizelor înainte de prețul ferm.

Clarifică înainte de ofertă dacă se propune:

• păstrarea exactă a culorilor și elementelor;
• schimbarea schemei cromatice;
• repararea ori înlocuirea placajelor;
• modificarea ancadramentelor, profilelor sau glafurilor;
• intervenția asupra unui termosistem;
• montarea unui sistem nou de izolație termică;
• lucrări asupra balcoanelor sau elementelor structurale;
• intervenția la un monument ori într-o zonă protejată;
• ocuparea domeniului public cu schelă, platformă sau container;
• montarea reclamelor, plaselor ori altor elemente temporare.

Oferta trebuie să spună cine obține certificatul de urbanism, avizele, autorizația, acordul asociației și actele pentru ocuparea domeniului public, atunci când sunt necesare. Executantul nu trebuie să înceapă bazându-se pe afirmația verbală „nu cere nimeni”.

La bloc, fațada este de regulă parte comună

Fațadele sunt enumerate de Legea nr. 196/2018 între părțile comune ale condominiului, dacă actele nu prevăd altfel. Pentru mandat, hotărâre, buget și plata pe etape, folosește și ghidul despre devizele pentru lucrări la asociații de proprietari. Înainte de deviz, identifică:

• asociația sau proprietarul care contractează;
• hotărârea și bugetul aprobate;
• reprezentantul cu drept de semnătură;
• persoana care confirmă culorile și mostrele;
• cine poate aproba lucrări suplimentare;
• accesul prin apartamente și balcoane;
• tratarea instalațiilor și finisajelor individuale;
• informarea locatarilor;
• regulile pentru ferestre, rulouri, aparate și obiecte personale.

Un singur proprietar nu poate transforma oferta pentru balconul său într-o comandă pentru modificarea întregii fațade fără mandatul necesar.

Accesul este o poziție tehnică și financiară distinctă

Scrie exact din ce se lucrează:

• schelă de fațadă;
• platformă ridicătoare (nacelă);
• turn mobil;
• acces pe corzi, dacă este proiectat și permis pentru operațiunea concretă;
• combinație de metode.

Pentru schelă, devizul poate separa:

• proiectarea/configurarea cerută;
• transportul;
• montarea și demontarea;
• ancorarea și adaptările;
• plasele și protecțiile;
• podinele, scările și accesul;
• copertinele pentru circulația de la parter;
• împământarea ori alte măsuri aplicabile;
• verificările inițiale și periodice;
• chiria pe durata de bază;
• costul pe zi/săptămână pentru prelungiri;
• avizele, autorizațiile și taxele pentru ocuparea domeniului public, precizând cine le obține și cine le plătește.

Nu ascunde schela în prețul vopselei. Vremea, reparațiile suplimentare sau întârzierea altui executant pot prelungi chiria fără să crească suprafața vopsită.

Siguranța nu este locul în care tai din preț

HG nr. 300/2006 stabilește cerințe minime pentru șantiere temporare sau mobile. Printre cerințele relevante, platformele, pasarelele și scările schelelor trebuie construite, dimensionate, protejate și utilizate astfel încât să prevină căderea persoanelor și expunerea la căderea obiectelor; schelele se controlează de persoană competentă înainte de utilizare, periodic și după evenimente care le pot afecta.

HG nr. 1.146/2006 cere alegerea echipamentelor adecvate pentru lucrările temporare la înălțime și verificarea echipamentelor supuse deteriorării.

În deviz și organizare trebuie să fie vizibile:

• delimitarea zonei de risc;
• protecția intrărilor și circulației publice;
• prevenirea căderii sculelor și materialelor;
• accesul sigur al lucrătorilor;
• coordonarea cu locatarii și celelalte echipe;
• condițiile de oprire la vânt sau vreme periculoasă;
• depozitarea sigură a materialelor, fără depășirea sarcinilor admise ale platformelor;
• evacuarea deșeurilor fără aruncare liberă;
• protecția liniilor electrice și a instalațiilor;
• planul de urgență și salvare adecvat metodei de acces.

Nu oferi „varianta fără schelă” dacă înseamnă lucru improvizat de pe acoperiș sau scară. Alegerea se face prin evaluarea riscului, nu prin dorința de a coborî prețul.

După montarea schelei actualizezi cantitățile

După montarea accesului, inspectează sistematic fiecare zonă. Metoda de verificare și persoana competentă să o aplice se stabilesc în documentația lucrării; nu lovi la întâmplare un termosistem sau un placaj.

Poți marca pe plan:

• zone stabile;
• exfoliere de vopsea;
• tencuială desprinsă;
• fisuri pe categorii și trasee;
• armătură expusă ori coroziune la beton;
• muchii degradate;
• contaminare biologică;
• eflorescențe;
• rosturi care trebuie refăcute;
• profile și glafuri defecte;
• zone unde cauza apei nu este rezolvată;
• probe și sondaje cerute.

Măsoară și fotografiază. Actualizează cantitățile la prețurile unitare acceptate sau cere aprobarea unei soluții noi dacă verificarea schimbă sistemul. Când apar lucrări care nu erau incluse, consemnează concret zona, cauza și cantitatea, după principiile din raportul de constatare a lucrărilor neincluse.

Nu vopsi înainte să rezolvi cauza degradării

Vopseaua nu repară:

• infiltrația prin atic ori acoperiș;
• burlanul fisurat;
• glafurile fără evacuare corectă;
• rostul deschis al tâmplăriei;
• umezeala ascensională în soclu;
• o fisură activă;
• coroziunea armăturii;
• desprinderea termosistemului;
• o punte termică și condensul asociat;
• incompatibilitatea stratului vechi.

Devizul trebuie să arate atât lucrările incluse care înlătură cauza, cât și pe cele excluse. Dacă remedierea sursei de umezeală revine altui executant, notează punctul de oprire înainte de finisare.

O clauză utilă:

Aplicarea sistemului de finisare în zonele U-01...U-04 începe numai după
remedierea surselor de apă indicate și consemnarea acestei remedieri. Uscarea
și compatibilitatea suportului se verifică înainte de amorsare. Dacă aceste
condiții nu sunt îndeplinite la timp, se actualizează programul și durata de
utilizare sau închiriere a schelei ori platformei.

Separă pregătirea suportului în operațiuni măsurabile

„Pregătire completă” este una dintre cele mai scumpe expresii vagi dintr-un deviz.

Pozițiile pot include:

• probele inițiale și panoul-mostră;
• spălare controlată;
• îndepărtarea depunerilor biologice prin sistemul aprobat;
• decapare mecanică sau manuală a straturilor neaderente;
• colectarea și evacuarea reziduurilor;
• desfacerea tencuielii desprinse;
• curățarea suportului mineral;
• tratarea armăturilor și repararea betonului, dacă soluția o cere;
• repararea tencuielii pe grosimi definite;
• armarea locală;
• tratarea fisurilor după clasificare;
• refacerea rosturilor;
• șlefuire, desprăfuire și uniformizare;
• amorsă de consolidare ori de reglare a absorbției;
• masă de șpaclu și plasă, dacă fac parte din sistem;
• grund pigmentat sau strat intermediar;
• straturi finale.

Pentru fiecare, definește unitatea, limita și starea presupusă. Decaparea unui strat subțire neaderent nu este aceeași lucrare cu îndepărtarea unei tencuieli groase pe 30% din fațadă.

Fisurile nu se pun toate sub aceeași bandă de plasă

Înregistrează traseul, lățimea observată, suportul, evoluția cunoscută și contextul. Fisura poate fi:

• superficială în finisaj;
• la îmbinarea materialelor;
• în masa de șpaclu a termosistemului;
• în tencuială;
• în zidărie;
• în beton;
• activă sau stabilizată;
• asociată unei deformări, infiltrații ori coroziuni.

Executantul de zugrăveli nu trebuie să diagnosticheze informal o problemă structurală. Devizul poate include cartarea și reparațiile aprobate, dar pentru fisurile suspecte trebuie cerută evaluarea unui proiectant sau expert, fără acoperirea lor înainte de stabilirea soluției.

Alege sistemul după suport și performanță, nu după eticheta „exterior”

Pentru produse și sisteme de acoperire aplicate pe zidărie și beton exterior, EN 1062-1 oferă cadrul de clasificare. Catalogul ASRO pentru SR EN 1062-3:2008 arată că această parte stabilește metoda de determinare a permeabilității la apă lichidă pentru acoperiri pe suporturi poroase exterioare și că rezultatele se clasifică potrivit EN 1062-1. În funcție de produs și de utilizare, pot conta și permeabilitatea la vapori, comportarea la fisurare, textura ori alte performanțe declarate.

Nu rezultă că orice vopsea cu trimitere la EN 1062 este potrivită pe orice fațadă. Soluția trebuie să țină cont de:

• natura și absorbția suportului;
• straturile existente;
• permeabilitatea necesară la vapori;
• expunerea la ploaie bătută;
• fisurare;
• murdărire și dezvoltare biologică;
• culoare și încălzire solară;
• compatibilitatea amorsei și stratului final;
• cerințele termosistemului, dacă există;
• instrucțiunile producătorului pentru sistemul complet.

Mostra pe suport este mai valoroasă decât culoarea văzută pe ecran.

Produsele pentru construcții: verifică documentele aplicabile, nu doar sigla

Regulamentul (UE) 2024/3110 privind produsele pentru construcții se aplică în principal începând cu 8 ianuarie 2026; art. 96 prevede date distincte pentru unele dispoziții. Art. 95 păstrează reguli de tranziție față de Regulamentul (UE) nr. 305/2011, inclusiv pentru anumite standarde armonizate și documente europene de evaluare. De aceea, documentele și specificațiile aplicabile trebuie verificate pentru familia și produsul concret, nu deduse numai din data fabricației.

Pentru materialele ofertate, verifică la momentul achiziției:

• utilizarea prevăzută;
• specificația tehnică aplicabilă;
• marcajul și declarația cerută de cadrul aplicabil;
• performanțele relevante proiectului;
• fișa tehnică actuală;
• instrucțiunile de pregătire și aplicare;
• lotul și termenul de utilizare;
• depozitarea și transportul;
• compatibilitatea componentelor sistemului;
• fișa cu date de securitate pentru produsele chimice, când este aplicabilă.

Nu promite că simpla prezență a marcajului CE garantează potrivirea pentru fațada concretă. Documentele descriu produsul și performanțele declarate; ele nu înlocuiesc alegerea soluției potrivite și punerea ei corectă în operă pentru utilizarea reală.

Aprobă culoarea pe sistemul real, cu o mostră

Devizul ar trebui să indice:

• codul și sistemul de culoare;
• producătorul și produsul;
• nivelul de luciu și textura;
• suportul și pregătirea mostrei;
• dimensiunea și poziția panoului mostră;
• numărul de straturi;
• condițiile de lumină în care se face acceptarea;
• persoana care aprobă;
• cum se acceptă diferențele între loturi și retușurile ulterioare;
• efectul culorilor intense asupra prețului și numărului de straturi;
• păstrarea unei cantități etichetate pentru retuș, dacă se convine.

O captură de ecran trimisă pe telefon nu este mostră de fațadă. Culorile se percep diferit în lumină, pe suprafețe mari și pe texturi diferite.

Protecțiile trebuie enumerate

Înainte de spălare, decapare sau vopsire, stabilește protecția pentru:

• tâmplărie și sticlă;
• glafuri și elemente metalice;
• acoperișuri și terase adiacente;
• aparate de climatizare;
• camere, senzori, antene și corpuri de iluminat;
• vegetație și sol;
• mașini și mobilier urban;
• trotuare și intrări;
• unități comerciale și firme;
• vecinătăți expuse la praf sau stropire.

Scrie cine demontează și remontează obiectele, ce nu poate fi mascat și cum se tratează deteriorările preexistente. Un proces-verbal al stării inițiale, însoțit de fotografii, reduce disputele.

Vremea trebuie să modifice programul, nu calitatea

Fișa tehnică a sistemului sau a produsului stabilește limitele reale. În deviz, evită o regulă universală inventată și prevede:

• temperaturile admise ale aerului și suportului;
• umiditatea și riscul de condens;
• timpul fără ploaie necesar;
• expunerea directă la soare;
• vântul și pulverizarea;
• timpul între straturi;
• protecția finisajului proaspăt;
• verificarea după un eveniment meteo;
• numărul de zile de lucru cu vreme compatibilă pe care se bazează durata estimată;
• efectul opririlor asupra schelei și mobilizării.

Nu aplica vopseaua doar pentru a respecta data din contract. Dar nici nu transforma orice nor într-o prelungire nelimitată: ține un jurnal meteo și leagă oprirea de instrucțiunea produsului sau de riscul documentat.

Un deviz comparabil separă cantitățile și riscurile

Pentru cantitățile provizorii, fixează prețul unitar și regula de măsurare. Nu regulariza „după ochi”.

Lucrările suplimentare au nevoie de aprobare înainte de acoperire

Procedura poate fi scurtă:

1. defectul este marcat pe releveu și fotografiat;
2. se stabilește dacă soluția existentă îl acoperă;
3. cantitatea se măsoară împreună ori prin metoda convenită;
4. se transmite propunerea tehnică și financiară;
5. se arată efectul asupra termenului și accesului;
6. persoana autorizată aprobă în scris;
7. zona este reparată și verificată înainte de finisare.

Definește o cantitate sau o valoare-limită inclusă pentru reparații minore, dar nu o transforma într-un cec în alb. Dacă descoperirea indică un risc structural sau schimbă sistemul, oprește lucrul și solicită intervenția specialistului competent.

În Documentorium, creează un Deviz Construcții actualizat cu noile cantități sau adaugă pozițiile acceptate într-o Comandă de lucru Construcții. În „Descriere lucrare / cerință” identifică fațada și zona, iar în articole trece operațiunea, cantitatea, unitatea de măsură și prețul unitar. Aprobarea trebuie obținută înainte ca zona să fie acoperită; vezi și ghidul despre actul adițional semnat înaintea lucrărilor în plus.

Recepția se pregătește pe parcurs

Stabilește puncte de control pentru:

• acces și protecții;
• releveul degradărilor;
• suport după decapare;
• reparații înainte de acoperire;
• mostra de sistem și culoare;
• amorsare;
• fiecare strat relevant;
• detalii la goluri, glafuri și soclu;
• curățenie și remontări;
• inspecția finală din apropiere și de la distanța convenită.

Dosarul de predare poate conține:

• planurile cu zonele executate;
• cantitățile finale;
• fișele și declarațiile produselor;
• trasabilitatea loturilor;
• procese-verbale pentru suport și lucrări ascunse;
• aprobarea mostrei;
• jurnalul condițiilor relevante;
• fotografii înainte/în timpul/după;
• neconformități și remedieri;
• instrucțiuni de întreținere;
• garanția și excluderile specifice.

Recepția vizuală trebuie să țină cont de natura finisajului, textura suportului, lumină și distanța stabilite, nu de fotografii mărite arbitrar până când fiecare urmă devine „defect”.

La predare, completează Procesul-verbal de recepție Construcții: în „Constatări” enumeră fațadele și zonele verificate, în „Recomandări” trece întreținerea sau remedierile rămase, iar la „Riscuri / neconformități” păstrează numai punctele neînchise. Dacă există remedieri, notează responsabilul și termenul, așa cum este explicat în procesul-verbal cu listă de remedieri.

Excluderile bune sunt concrete

Poți exclude, dacă nu fac parte din lucrarea contractată:

• proiectarea, expertiza și autorizațiile;
• remedierea cauzelor de umezeală;
• consolidări structurale;
• refacerea completă a termosistemului;
• înlocuirea glafurilor și burlanelor;
• lucrări la acoperiș și atic;
• demontarea aparatelor sau instalațiilor;
• mutarea cablurilor furnizorilor;
• reparații interioare;
• azbest, plumb ori alte materiale periculoase neidentificate;
• tratamente speciale pentru suporturi necunoscute;
• pază, ocuparea domeniului public ori dirijarea traficului;
• lucrul în afara programului stabilit;
• prelungirea accesului cauzată de terți.

Nu exclude generic „orice defect ascuns”. Include un mecanism echitabil de constatare, preț și aprobare.

Cum completezi Devizul Construcții pentru o fațadă

În formularul Deviz Construcții, completează mai întâi firma, beneficiarul și adresa exactă a lucrării. În „Descriere lucrare / cerință” nu scrie doar „zugrăvire fațadă”; formulează pe scurt baza estimării și limitele ei. De exemplu:

Reparații locale și finisare pe fațadele F1–F4 și soclul S1,
suprafață preliminară de ___ m². Estimarea pornește de la inspecția
de la sol din data de ___. Zonele de la cornișă și atic se verifică
după montarea schelei; cantitățile provizorii se măsoară înainte
de reparație și se aprobă în scris.

În lista de articole, nu pune totul într-un singur rând. Introdu separat montarea și demontarea schelei, chiria inclusă, protecțiile, spălarea, decaparea, fiecare tip de reparație, amorsa, straturile finale, glafurile, curățenia și predarea. Pentru fiecare articol completează descrierea, cantitatea, U.M., prețul unitar și categoria; în „Note” precizează dacă valoarea este fermă sau provizorie și cum se măsoară.

În „Condiții speciale / note” poți formula astfel:

Prețul include chiria schelei pentru ___ săptămâni și lucrările enumerate.
Reparațiile care depășesc cantitățile provizorii se fotografiază, se măsoară
și se execută numai după acceptarea prețului și a efectului asupra termenului.
Aplicarea finisajului începe după remedierea surselor de apă indicate și
după aprobarea panoului mostră, cod culoare ___.

La „Observații / clauze” trece perioada de valabilitate, condițiile meteo care pot opri lucrul, răspunderea pentru autorizații și costul prelungirii schelei. Selectează corect regimul TVA și verifică totalul PDF-ului înainte de trimitere. Aceste câmpuri fac devizul ușor de comparat și îi arată beneficiarului de ce prețul nu înseamnă doar vopsea înmulțită cu metri pătrați.

Greșeli frecvente

• măsori numai golul mare al fațadei și uiți retragerile, glafurile și muchiile;
• ofertezi din fotografii fără să descrii limita inspecției;
• ascunzi schela în prețul vopselei;
• alegi metoda de acces după preț, nu după risc;
• nu incluzi protecția publicului și a intrărilor;
• începi fără să clarifici autorizațiile și ocuparea domeniului public;
• schimbi culoarea presupunând că este o simplă reparație;
• speli agresiv un suport pe care nu l-ai testat;
• vopsești peste umezeală, alge sau eflorescențe fără să tratezi cauza;
• numești orice fisură „de tencuială”;
• repari betonul degradat cu mortar cosmetic;
• pui aceeași amorsă pe toate suporturile;
• alegi produsul doar pentru că scrie „exterior”;
• confunzi documentele de conformitate și performanță ale produsului cu potrivirea lui tehnică;
• aprobi culoarea pe ecran;
• nu păstrezi o mostră acceptată;
• aplici în afara condițiilor produsului pentru a respecta termenul;
• nu separi cantitățile provizorii;
• facturezi reparații suplimentare fără releveu și aprobare;
• dai jos schela înainte de inspecția detaliilor;
• promiți că vopseaua va rezolva infiltrațiile;
• predai doar factura, fără evidența produselor, a zonelor executate și a instrucțiunilor de întreținere.

Poți pregăti acum Devizul Construcții, apoi poți continua cu contractul, comanda de lucru și procesul-verbal de recepție. Clientul primește o explicație clară a prețului, iar echipa păstrează aceleași zone, cantități și condiții până la predare.

Surse

Surse verificate la 9 august 2026.

• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, forma consolidată, pentru cerințele fundamentale, responsabilitățile participanților, produsele, execuția și recepția lucrărilor.
• Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, forma consolidată, pentru regimul lucrărilor la fațade și limitele reparațiilor care pot fi executate fără autorizație.
• Legea nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari, forma consolidată, pentru fațade ca părți comune ale condominiului și cheltuielile de întreținere/reparare.
• Regulamentul (UE) 2024/3110 privind produsele pentru construcții, pentru actualul cadru european, declarațiile, informațiile de produs și tranziția de la Regulamentul (UE) nr. 305/2011.
• SR EN 1062-3:2008, catalogul ASRO, pentru metoda de determinare a permeabilității la apă lichidă a produselor și sistemelor de acoperire pe zidărie și beton exterior, clasificate conform EN 1062-1.
• HG nr. 300/2006 privind cerințele minime pentru șantiere temporare sau mobile, pentru coordonarea securității, prevenirea căderilor, platformele și controlul schelelor.
• HG nr. 1.146/2006 privind utilizarea echipamentelor de muncă, pentru alegerea echipamentelor de acces la înălțime și verificările realizate de persoane competente.
• Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, pentru principiile de prevenire, evaluarea riscurilor, instruire și obligațiile angajatorilor și lucrătorilor.

---

Acest material este informativ și nu înlocuiește proiectul, expertiza, autorizațiile, evaluarea riscurilor, planul de securitate, fișele produselor ori verificarea specialiștilor competenți. Devizul și sistemul trebuie adaptate clădirii, suportului, expunerii și regimului juridic concrete.