Când nu merită să faci ofertă: refuz politicos

Ghid practic pentru firme mici: cum decizi când nu merită să faci ofertă, ce întrebări pui și cum refuzi clientul fixat pe cel mai mic preț.

Article

Un client te sună vineri la ora 18:30:

„Am o baie de renovat. Îmi spuneți cel mai bun preț? Dar repede, că mai cer două oferte.”

Îl întrebi câți metri pătrați are baia, ce se schimbă, dacă există poze, dacă se modifică instalațiile, când poate fi vizitată lucrarea și cine decide. Răspunsul vine în aceeași direcție: „Nu știu exact, dați-mi dumneavoastră un preț aproximativ. Important e să fie cât mai mic.”

În momentul acela nu ai încă o lucrare. Ai o cerere care poate să îți mănânce două ore de telefon, o vizită gratuită, o ofertă, un deviz, încă trei mesaje și șanse mici să lucrezi în condiții sănătoase.

Nu orice cerere merită o ofertă completă. Uneori merită o întrebare în plus. Uneori merită o constatare plătită. Uneori merită o variantă scurtă de buget. Și uneori merită un refuz politicos, înainte să ajungi să finanțezi cu timpul tău o lucrare care nu avea cum să iasă bine.

Articolul acesta completează același flux: de ce pierzi lucrările în fața celor mai ieftini, când vizitele gratuite pentru ofertă devin cost, cum trimiți mesajul de ofertă și când folosești oferta în trei trepte.

Intră în calcul și adaosul și marja, plus diferența dintre deviz, ofertă, comandă și contract. Aici nu vorbim despre cum câștigi clientul. Vorbim despre cum alegi dacă merită să intri în joc.

Fluxul bun rămâne simplu: ceri informații, stabilești dacă faci constatare, trimiți oferta generală sau o ofertă pe meserie, atașezi devizul, fixezi condițiile în contract, pornești cu comandă de lucru, folosești factura proformă ca solicitare de avans când materialele sunt grele și închizi cu proces-verbal de recepție.

Dar înainte de toate astea trebuie să răspunzi la o întrebare: este acesta un client potrivit pentru firma ta, acum?

Nu refuzi persoana, refuzi condițiile

Refuzul sănătos nu sună așa:

„Nu vreau să lucrez cu dumneavoastră.”

Sună așa:

„În condițiile descrise, nu pot face o ofertă responsabilă.”

Diferența contează. În relațiile comerciale obișnuite, Codul Civil pornește de la libertatea de a contracta: alegi ce contracte închei și ce conținut au, în limitele legii, ordinii publice și bunelor moravuri. Dar asta nu înseamnă că refuzi după chef, nervi sau prejudecăți. Motivul trebuie să fie legat de lucrare: buget insuficient, termen imposibil, informații lipsă, acces blocat, risc tehnic neclar, refuzul documentelor, lipsa decidentului sau condiții de plată care îți pun firma în pierdere.

Nu respingi cererea doar pentru că un client este grăbit sau dificil la telefon. O respingi când comportamentul acela se transformă în risc concret.

Exemple corecte:

Situație	Motiv obiectiv
clientul vrea preț fix fără vizită, poze sau planuri	nu poți estima responsabil scopul lucrării
clientul are buget sub minimul tehnic	lucrarea nu poate fi executată corect în suma indicată
clientul cere pornire mâine, dar materialele au termen de livrare	termenul nu poate fi respectat realist
clientul nu poate asigura acces la locație	nu poți măsura sau executa
clientul spune că nu semnează nimic	nu poți clarifica obligațiile și predarea
clientul vrea să elimini probe, protecții sau etape de siguranță	risc tehnic și juridic prea mare
clientul nu este persoana care decide	oferta poate circula fără mandat clar
clientul cere reducere fără să scoată nimic din scop	prețul devine o pierdere mascată

Exemple periculoase:

Ce să nu scrii	De ce e greșit
„Nu lucrăm cu oameni ca dumneavoastră.”	personal, inutil, riscant
„Nu facem lucrări în zona aceea.”	e valid doar dacă ai o arie de lucru clară și o aplici la fel pentru toți
„Nu meritați timpul nostru.”	escaladează conflictul
„Găsiți pe altcineva mai ieftin.”	îți strică poziția și reputația
„Fără acte e mai simplu.”	te împinge exact în zona de risc

Dacă ai un motiv comercial sau tehnic, spune-l scurt. Dacă nu ai un motiv bun, mai bine nu te grăbi cu refuzul.

Cele șase întrebări înainte de ofertă

Nu trebuie să faci interogatoriu. Dar înainte să blochezi timp pentru deviz, ai nevoie de șase răspunsuri.

Întrebare	Ce afli
Ce lucrare vreți, concret?	scopul, meseria, zona, rezultatul așteptat
Care este bugetul orientativ?	dacă există compatibilitate între așteptare și realitate
Când vreți să fie gata?	presiunea pe echipă, materiale și program
Pot vedea locația, pozele sau planurile?	dacă poți estima fără să ghicești
Cine decide și cine semnează?	dacă discuți cu beneficiarul real
Sunteți de acord cu ofertă scrisă, avans unde e cazul și recepție?	dacă acceptă o lucrare controlabilă

Răspunsurile nu trebuie să fie perfecte. Dar dacă toate sunt vagi, nu ai bază pentru ofertă.

Un mesaj simplu după primul telefon:

Ca să vă pot spune dacă merită să facem ofertă, am nevoie de 6 informații: lucrarea exactă, adresa/zona, bugetul orientativ, termenul dorit, poze sau acces pentru vizită și persoana care poate aproba oferta. După asta vă spun dacă pot face ofertă completă, constatare plătită sau doar o estimare de buget.

Mesajul acesta face două lucruri bune: pune ordine și testează seriozitatea. Clientul care nu poate răspunde la nimic, dar cere „preț final”, nu îți cere ofertă. Îți cere să ghicești.

Pentru lucrări tehnice, întrebările se leagă direct de document: deviz electric, deviz sanitar, deviz HVAC, deviz de construcții, deviz de renovări sau deviz de curățenie. Dacă datele lipsesc, documentul nu devine mai bun pentru că îl completezi tu din imaginație.

Semaforul cererilor de ofertă

Ca să nu decizi după oboseală, folosește un semafor simplu.

Verde: merită ofertă

Clientul poate descrie lucrarea, acceptă vizită sau trimite materiale utile, are buget realist, înțelege că oferta are valabilitate și acceptă documente scrise.

Exemplu:

„Vreau să schimb centrala și să refac două trasee de calorifer. Am poze, planul apartamentului și puteți veni joi. Nu știu prețul exact, dar mă aștept la o lucrare de peste 12.000 lei. Vreau să primesc oferta scrisă și termenul.”

Aici faci ofertă sau constatare, după caz.

Galben: cere clarificare

Clientul e interesat, dar datele sunt incomplete. Poate nu știe bugetul, poate termenul e strâns, poate nu e decidentul final.

Exemplu:

„Eu strâng oferte pentru șeful meu. Nu știu exact dacă bugetul e aprobat.”

Aici nu refuzi imediat. Ceri mandatul minim:

Pot pregăti o ofertă orientativă după vizită, dar pentru varianta finală am nevoie să știm cine aprobă, ce buget maxim există și dacă lucrarea se poate porni după acceptare scrisă.

Pentru firme locale și asociații mici, situația asta apare des. De aceea ajută ghidul despre prima lucrare de la o firmă locală sau o asociație fără SICAP.

Roșu: refuză sau taxează constatarea

Clientul cere preț final fără date, refuză vizita, refuză actele, vrea să scoți etape obligatorii, cere termen imposibil, are buget declarat sub costul minim sau te pune să concurezi doar pe total.

Exemplu:

„Am primit una la jumătate. Dacă nu bateți prețul, nu are rost să veniți. Nu semnez nimic, facem pe încredere.”

Aici nu pierzi o ofertă bună. Îți protejezi firma dacă nu o faci.

Întrebarea despre buget nu este obrăznicie

Mulți meseriași evită întrebarea despre buget ca să nu pară că vând după buzunarul clientului. Dar fără un buget orientativ poți lucra două ore la o ofertă care nu avea nicio șansă.

Nu întrebi:

„Câți bani aveți?”

Întrebi:

„Ca să nu vă fac o ofertă inutilă, aveți un buget orientativ sau o limită peste care nu vreți să mergeți?”

„Pentru lucrări similare, prețul realist începe de obicei de la ___ lei, în funcție de materiale și ce găsim la fața locului. Are sens să continuăm în zona aceasta de buget?”

Această frază salvează timp pentru ambele părți. Dacă omul are 5.000 lei pentru o lucrare care începe responsabil de la 14.000 lei, nu îl ajuți cu un deviz de 13.800 lei. Îl ajuți spunând adevărul:

În bugetul indicat nu pot executa lucrarea completă în condiții corecte. Pot să vă propun o variantă redusă, cu scop mai mic, sau pot să vă spun din start că nu suntem potriviți pentru această lucrare.

Nu scazi prețul până nu scazi scopul. Asta este legătura directă cu adaosul și marja. Dacă tai 10% din preț fără să scoți nimic, nu ai negociat. Ai mutat bani din profitul tău în buzunarul clientului.

Pentru clienții care chiar au buget mai mic, o variantă în trei trepte poate fi corectă:

Variantă	Când o oferi
minim responsabil	se poate executa fără tăieri din siguranță
recomandat	acoperă lucrarea normală și riscurile probabile
extins	include confort, materiale mai bune, termen mai scurt sau garanție comercială

Dar dacă „minim responsabil” tot depășește bugetul clientului, nu inventa o variantă sub cost. Refuză politicos.

Termenul imposibil nu se rezolvă cu optimism

Un termen nerealist este unul dintre cele mai scumpe semnale roșii. Nu pentru că nu poți munci repede. Ci pentru că termenul scurt împinge toate riscurile în firma ta: materiale luate pe fugă, echipă mutată din altă lucrare, lipsă timp pentru protecții, probe făcute pe jumătate, predare în grabă, telefoane după final.

Întrebare bună:

„Termenul este dorință sau limită fixă? Ce se întâmplă dacă lucrarea se termină cu două zile mai târziu?”

Dacă răspunsul este „nu contează, trebuie gata”, cere să vezi dacă termenul are bază reală:

eveniment programat;
chiriaș care intră în spațiu;
control sau recepție;
altă echipă care depinde de tine;
furnizor cu termen fix;
acces limitat la locație.

Apoi scrie în ofertă termenul realist, nu termenul dorit. Dacă nu îl poți respecta, spune:

Nu pot oferta lucrarea cu termenul cerut fără să compromit calitatea sau predarea. Dacă termenul se poate muta după ___, pot pregăti oferta. Dacă termenul rămâne fix, prefer să nu preiau lucrarea.

Pentru lucrări pe etape, leagă termenul de documente: ofertă, deviz, contract, comandă de lucru și proces-verbal pe etapă. Nu lăsa calendarul să trăiască doar în conversații.

Accesul la locație este parte din ofertă

Un client care nu poate asigura acces pentru vizită, măsurători sau poze bune nu îți cere preț. Îți cere să îți asumi necunoscutul.

Nu toate lucrările cer vizită. Unele intervenții mici pot fi estimate din poze, dimensiuni și modelul echipamentului. Dar pentru renovări, instalații ascunse, infiltrații, electrice vechi, subsoluri, acoperișuri, trasee HVAC, reparații după demolare sau lucrări în asociații, accesul contează.

Folosește regula aceasta:

Date disponibile	Răspuns potrivit
poze clare, dimensiuni, echipament identificat	estimare sau ofertă cu excluderi
poze slabe și descriere vagă	ceri poze noi sau vizită
lucrare ascunsă sau risc mare	constatare plătită
clientul refuză orice verificare	refuz politicos

Formulare:

Fără vizită sau poze clare pot trimite doar un interval orientativ, nu ofertă fermă. Dacă doriți preț final, programăm constatarea și apoi vă trimit devizul.

Dacă vizita cere drum, diagnostic sau măsurători serioase, nu te rușina să o taxezi. Detaliile sunt în ghidul despre cum ajung vizitele gratuite pentru ofertă să te coste zeci de mii de lei pe an.

Decidentul trebuie să fie în discuție

O cerere de ofertă poate veni de la soț, soție, chiriaș, administrator, vecin, șef de scară, contabil, manager de magazin sau angajat care „strânge variante”. Nu este o problemă. Problema apare când tu tratezi discuția ca și cum omul respectiv poate accepta lucrarea, dar el doar transmite mai departe.

Întrebare simplă:

„Cine aprobă oferta și cine semnează acceptarea sau contractul?”

Dacă răspunsul este „vedem după”, nu trimite o ofertă lungă fără context. Trimite o etapă intermediară:

Vă pot trimite o estimare orientativă pentru discuția internă. Oferta finală o fac după ce confirmăm decidentul, scopul exact, termenul și condițiile de plată.

Pentru asociații, întrebarea este și mai importantă. Un administrator poate coordona discuția, dar acceptarea trebuie să fie coerentă cu modul în care asociația aprobă lucrarea. De aceea, pentru lucrări la bloc, leagă discuția de oferta de construcții, devizul de construcții, contract și, după final, proces-verbal de recepție.

Clientul care nu vrea acte îți cere să lucrezi fără frână

„Nu avem nevoie de acte, ne înțelegem noi.”

Pentru lucrări foarte mici, poate părea eficient. Pentru lucrări cu materiale, avans, garanție, acces în locuință, risc tehnic, consumatori sau etape, este un semnal roșu.

Actele nu sunt decor. Ele răspund la întrebări care altfel apar la ceartă:

ce se execută;
ce nu se execută;
ce materiale intră;
cine cumpără materialele;
când se plătește;
ce se întâmplă cu suplimentările;
ce garanție se acordă;
cum se predă lucrarea;
cine semnează recepția.

Codul Civil tratează oferta și acceptarea ca părți ale formării contractului. OUG 34/2014 adaugă obligații speciale când intri în zona contractelor cu consumatori încheiate la distanță sau în afara spațiilor comerciale. În fișa de control ANPC pentru astfel de contracte, întrebările merg spre informații precum caracteristicile serviciului, identitatea profesionistului, prețul sau modul de calcul, plata și dreptul de retragere acolo unde se aplică.

Tradus pentru teren: dacă omul refuză orice scris, nu ai cum să dovedești ușor ce a comandat, ce ai exclus, ce ai promis și ce a acceptat.

Răspuns recomandat:

Lucrăm doar cu ofertă/deviz scris și acceptare clară. Nu este birocrație, este felul în care stabilim ce intră în lucrare, ce nu intră și cum se face predarea. Dacă preferați fără documente, nu suntem potriviți pentru această lucrare.

Este unul dintre cele mai curate refuzuri pe care le poți da.

Când dai doar interval de buget, nu ofertă

Uneori nu vrei să pierzi clientul, dar nici nu ai destule date pentru ofertă fermă. Atunci poți trimite interval de buget.

Important: scrie clar că nu este ofertă.

Din informațiile primite, lucrări similare ajung de obicei între 9.000 și 14.000 lei, în funcție de starea suportului, materiale și acces. Acesta nu este deviz final. Dacă intervalul are sens pentru dumneavoastră, programăm vizita și pregătesc oferta scrisă.

Intervalul de buget este util când:

clientul nu știe dacă merită să continue;
lucrarea are multe necunoscute;
trebuie să stabilești compatibilitatea de buget;
vrei să eviți o ofertă completă pentru o cerere rece;
decidentul vrea o discuție internă înainte de vizită.

Nu folosi intervalul ca să ascunzi prețul. Folosește-l ca să nu transformi estimarea în promisiune.

Când refuzi direct

Refuzul direct este potrivit când semnalele sunt clare.

Semnal	Răspuns scurt
bugetul declarat este sub costul minim	„Nu pot executa lucrarea corect în bugetul indicat.”
termenul este imposibil	„Nu pot prelua lucrarea cu acest termen fără să risc calitatea.”
clientul refuză vizita necesară	„Fără verificare nu pot face ofertă responsabilă.”
clientul refuză orice document	„Lucrăm doar cu ofertă/deviz scris și acceptare.”
clientul cere eliminarea probelor sau etapelor de siguranță	„Nu putem scoate etapele necesare pentru predare sigură.”
clientul vrea doar să bați cel mai mic preț	„Nu concurăm doar pe total; putem compara scopul și condițiile.”
clientul nu poate confirma decidentul	„Oferta finală o pregătim după ce știm cine poate aproba.”

Modele concrete:

Buget prea mic

Mulțumesc pentru detalii. În bugetul indicat nu putem executa lucrarea în condiții corecte. Putem discuta o variantă cu scop redus sau, dacă bugetul rămâne acesta, prefer să nu vă trimit o ofertă care nu ar fi realistă.

Preț final fără date

Nu pot trimite preț final fără poze clare, dimensiuni sau vizită. Pot da un interval orientativ, iar pentru ofertă fermă programăm constatarea.

Doar cel mai mic preț

Dacă criteriul este exclusiv cel mai mic preț, probabil nu suntem varianta potrivită. Pot compara cu dumneavoastră ce include fiecare ofertă și pot propune o variantă mai economică prin reducerea scopului, dar nu prin scoaterea etapelor necesare.

Fără acte

Nu lucrăm fără ofertă/deviz scris și acceptare. Documentele clarifică lucrarea pentru ambele părți. Dacă preferați fără documente, nu putem prelua lucrarea.

Termen imposibil

Pentru termenul cerut nu pot garanta lucrarea corect. Dacă putem muta startul după ___, reiau discuția și pregătesc oferta. Altfel, prefer să nu blochez timpul dumneavoastră.

Nu lungi refuzul. Cu cât explici mai mult, cu atât deschizi negocierea acolo unde ai decis deja că nu vrei lucrarea.

Ce nu pui în motivul refuzului

Refuză pe criterii legate de lucrare, nu de persoană. Pe lângă reputație, există și un risc legal real: OG 137/2000 protejează accesul la servicii și sancționează discriminarea pe criterii precum rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială, vârstă, sex, orientare sexuală, convingeri sau apartenența la o categorie defavorizată.

Pentru o firmă mică, regula practică este simplă:

nu comenta persoana;
nu comenta zona, etnia, vârsta, familia, accentul, religia, statutul social sau presupuneri despre client;
nu scrie glume în mesajele de refuz;
nu pune în ofertă condiții care par făcute pentru a exclude oameni, nu riscuri reale;
păstrează motivul în zona comercială, tehnică și operațională.

Refuz bun:

„Nu putem prelua lucrarea fără acces pentru măsurători și acceptare scrisă.”

Refuz prost:

„Nu lucrăm cu clienți de genul acesta.”

Primul explică riscul real. Al doilea se întoarce împotriva ta.

Cum păstrezi ușa deschisă fără să te rogi de client

Un refuz bun nu arde puntea. Uneori clientul se întoarce după ce înțelege că oferta ieftină nu includea tot. Alteori revine peste trei luni cu buget mai clar.

Închide așa:

Dacă se schimbă bugetul, termenul sau acceptați constatarea, putem relua discuția. În forma actuală nu pot pregăti o ofertă responsabilă.

Dacă doriți să comparați concret ofertele, uitați-vă la materiale, manoperă, probe, transport, excluderi, garanție și recepție. Dacă după comparație vreți o variantă cu scop redus, o pot calcula separat.

Acest ton te ajută mai mult decât o ceartă. Dacă omul voia doar presiune pe preț, pleacă. Dacă omul chiar avea nevoie de claritate, se poate întoarce.

După ce ai trimis refuzul, nu face follow-up ca la o ofertă normală. Nu este o lucrare deschisă. O notă internă este suficientă:

nume client;
lucrare cerută;
motivul refuzului;
ce condiții ar trebui schimbate ca să reiei discuția;
data conversației.

Nu ai nevoie de sistem complicat. Ai nevoie să nu repeți aceeași discuție după două săptămâni ca și cum ar fi nouă.

Model de filtru pentru firmă mică

Pune-ți regula pe o pagină. O folosești tu, dispecerul, colegul care răspunde la telefon sau șeful de echipă.

Întrebare	Verde	Galben	Roșu
Buget	realist sau deschis	necunoscut	declarat sub minim
Termen	compatibil cu programul	strâns, dar discutabil	imposibil
Date tehnice	poze/planuri/vizită	parțiale	refuz verificare
Decident	prezent sau identificat	intermediar	necunoscut
Documente	acceptă ofertă/deviz	are întrebări	refuză scrisul
Plată	avans/etape acceptabile	trebuie clarificat	vrea finanțare fără garanții
Risc	normal	necunoscut	cere să elimini etape necesare

Regula:

verde pe majoritatea punctelor: faci ofertă;
galben pe două-trei puncte: ceri clarificări sau constatare;
roșu pe un punct critic: refuzi sau nu faci ofertă fermă;
roșu pe două puncte: închizi politicos.

Nu toate punctele au aceeași greutate. Un client fără buget clar poate deveni potrivit. Un client care refuză acte și cere termen imposibil este risc imediat.

Ce documente pregătești când merită să continui

Dacă cererea trece filtrul, nu te întoarce la improvizație. Alege documentul potrivit:

ofertă pentru propunerea comercială;
deviz pentru articole, cantități și preț;
contract pentru lucrări cu risc, durată sau valoare mai mare;
comandă de lucru pentru execuție;
factură proformă ca solicitare de avans pentru materiale;
proces-verbal de recepție pentru predare.

Pe meserii, folosește documentele care vorbesc limba lucrării: ofertă de renovări, contract de renovări, ofertă de instalații electrice, ofertă de instalații sanitare, ofertă HVAC, ofertă de curățenie sau ofertă de mentenanță clădiri.

Oferta bună nu este doar un preț. Este un filtru scris. Dacă oferta explică scopul, excluderile, termenul, valabilitatea și pasul următor, clientul nepotrivit se vede mai repede.

Când lucrezi cu consumatori, păstrează clauzele scurte și explicite. Legea 193/2000 cere clauze clare, fără echivoc, iar în caz de dubiu interpretarea poate merge în favoarea consumatorului. Nu ai nevoie de formulări grele ca să pari serios. Ai nevoie ca omul să înțeleagă ce primește, ce nu primește și ce se întâmplă dacă se schimbă lucrarea.

Regula de teren

Timpul de ofertare este timp de producție vândut pe zero lei. Merită să îl investești în clienți care au o șansă reală să cumpere lucrarea corectă, nu în oameni care vor doar să îți folosească devizul ca presiune pe alt furnizor.

Înainte să trimiți oferta, verifică:

Pot defini lucrarea?
Pot estima fără să ghicesc?
Bugetul are legătură cu realitatea?
Termenul poate fi respectat?
Discut cu decidentul sau cu cineva care poate obține mandatul?
Clientul acceptă documente scrise?
Există condiții de plată sănătoase?
Există vreun risc pe care clientul vrea să îl împingă la mine fără să îl plătească?

Dacă răspunsurile sunt bune, trimite oferta. Dacă sunt amestecate, cere clarificări. Dacă sunt rele, refuză devreme.

Un refuz bun nu este lipsă de vânzare. Este protejarea firmei. Nu ești obligat să transformi fiecare telefon într-un deviz și fiecare deviz într-o pierdere negociată.

Întrebări frecvente

Este nepoliticos să întreb bugetul înainte de ofertă?

Nu, dacă explici de ce întrebi. Formula bună este: „Ca să nu vă fac o ofertă inutilă, vreau să știu dacă suntem în aceeași zonă de buget.” Nu ceri soldul din cont. Verifici compatibilitatea dintre lucrare și așteptare.

Pot refuza un client doar pentru că vrea cel mai mic preț?

Poți refuza dacă modelul lui de cumpărare nu se potrivește cu serviciul tău: vrea reducere fără schimbarea scopului, refuză documente, nu acceptă etape necesare sau are buget sub costul minim. Nu formula refuzul ca atac la persoană. Formulează-l ca limită comercială și tehnică.

Când trimit interval de buget și când trimit ofertă?

Trimite interval când nu ai destule date pentru preț ferm sau când testezi dacă merită vizita. Trimite ofertă când ai scop suficient, date tehnice, termen, condiții de plată și decident clar.

Dacă refuz, mai pot reveni la client mai târziu?

Da, dar numai dacă se schimbă condițiile: buget, termen, acces, documente sau scop. Nu reveni ca să te rogi pentru aceeași lucrare nepotrivită.

Ce fac dacă am nevoie de lucrări și agenda e goală?

Poți accepta lucrări mai mici sau marjă mai mică, dar doar calculat. Nu accepta o lucrare în pierdere doar ca să ai echipa ocupată. O lucrare proastă consumă timp, bani și reputație, iar după ea tot trebuie să găsești lucrări bune.

Cum refuz fără să par arogant?

Fii scurt, concret și util: „În condițiile actuale nu pot face ofertă responsabilă. Dacă acceptați vizita/constatarea, dacă bugetul se schimbă sau dacă stabilim documentele, putem relua.” Nu comenta clientul și nu ține predici.

E suficient să spun la telefon că nu fac oferta?

Pentru cereri mici, poate fi suficient. Pentru lucrări unde au existat multe mesaje, poze, vizită sau negocieri, trimite și un mesaj scurt în scris. Te ajută să ții minte de ce ai refuzat și evită reluarea confuză a discuției.

Pot cere bani pentru ofertă?

Poți cere bani pentru constatare, diagnostic, măsurători, deplasare sau proiectare preliminară, dacă spui prețul înainte. Pentru oferta simplă, de multe ori rămâne gratuită. Pentru lucrări cu necunoscute, constatarea plătită este mai corectă decât un deviz gratuit bazat pe ghicit.

Surse

Noul Cod Civil, Legea nr. 287/2009 republicată, în special art. 1169 privind libertatea de a contracta, art. 1170 privind buna-credință, art. 1182-1188 privind încheierea contractului și oferta, art. 1196 privind acceptarea ofertei și art. 1851-1880 privind antrepriza
OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor, în special art. 4, art. 6, art. 7 și art. 8 privind informarea precontractuală și condițiile de formă pentru contractele la distanță și în afara spațiilor comerciale
ANPC, Fișa de control pentru comerț la distanță și în afara spațiilor comerciale, reper practic pentru întrebările de control privind informarea clară, prețul, plata și dreptul de retragere
OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în special regulile privind accesul la servicii, bunuri și facilități fără criterii discriminatorii
Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele încheiate între profesioniști și consumatori, ca reper pentru formularea clară și fără echivoc a clauzelor folosite cu consumatori

Acest articol are caracter general informativ și nu constituie consultanță juridică, fiscală, contabilă sau tehnică. Verifică situațiile concrete cu avocatul, expertul contabil sau consultantul tehnic înainte de a schimba formulare, condiții comerciale, mesaje de refuz sau fluxuri de acceptare.